DISTRIBUTIE
Ioana Citta Baciu ( Irodiada ), Stelian Stancu ( Irod ), Carmen Maria Strujac ( Salomeea ), Vlad Vasiliu ( Ioan Botezătorul ), Radu Gheorghe Jipa ( Generalul ), Marcel Hîrjoghe ( Evreul ), Aurelian Georgescu ( Capadocianul ), Gabriel Constantinescu ( Nubianul ), Lică Dănilă ( Tigelinus ), Remus Cernat ( Tânărul sirian ), Mariana Căpățână ( Pajul Irodiadei ), Carmen Albu ( Sclava ), Lucia Buțurcă, Dorin Ghindă, Laura Panaitescu, Vasile Plesnicute ( Figurație )
- Regia artistică: Gheorghe Jora
- Scenografia (decor): Victor Crețulescu
- Scenografia (costume): Andreea Iovănescu
- Muzica: Liviu Manolache
- Coregrafia: Rusalin Vlaicu
- Traducerea: Adriana Bantaș
CRONICI
Ileana Berlogea, Revista Teatrul AZI
Zorzoane sau simboluri?
„Un examen dificil a trecut şi Stelian Stancu în primul său rol la Galaţi, fapt cu atât mai de apreciat cu cât, la Turda, (unde a jucat două decenii!) nu a abordat niciodată o partitură atît de complexă ca aceea a lui Irod Antipa. Dacă iniţial s-a rezumat la creionarea portretului exterior al Tetrarhului, atent să pună în evidenţă „prestigiul” celui obişnuit să i se îndeplinească toate capriciile, pe parcurs a reuşit să facă să transpară accente de sinceră disperare în încercarea de a o convinge pe fiica Irodiadei să renunţe la cererea-i nebunească. O nelinişte, insinuarea unui presentiment al nenorocirilor ar fi contribuit, însă, nu numai la realizarea mai pregnantă a atmosferei, ci şi la reliefarea unei anume sensibilităţi adevărate şi omeneşti, în comparaţie cu sadismul Irodiadei şi împătimirea fanatică a Salomeei. Ceasul trăit de eroii lui Wilde pe scenă este unul al hotărârilor definitive, greu şi apăsător ca plumbul, un ceas al trecerii în nefiinţă a celor posedaţi de pasiuni răvăşitoare. Pentru că răvăşitoare este şi tăria de neclintit a lui Ioan, şi iubirea fără speranţă a prinţului sirian, şi disperarea Salomeei cînd e respinsă de singurul bărbat de care s-a îndrăgostit.” – Ileana BERLOGEA (Revista Teatrul AZI, nr. 5-6 / 1991)